Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din Bucureşti - Scurt istoric

Mănăstirea ,,Adormirea Maicii Domnului” din Bucureşti este situată în cartierul Militari, pe strada Televiziunii nr. 13-15, în sectorul 6. Ea a fost înfiinţată în anul 1964, de Prea Sfinţitul Evloghie Oţa († 1979), şi este condusă în prezent de părintele stareţ Arhimandritul EFTIMIE Vrânceanu. De asemenea, mânăstirea este reşedinţa episcopală a Prea Sfinţitului FLAVIAN Bârgăoanu. Mănăstirea se află sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, condusă în prezent de ÎPS Mitropolit VLASIE Mogârzan. În anul 1924, în urma Conferinţei pan-ortodoxe de la Constantinopol din 1923, Biserica Ortodoxă hotăra înlocuirea calendarului iulian, declarat ,,nu fără de lipsuri”, cu calendarul gregorian. Hotărârile Conferinţei de la Constantinopol au provocat disensiuni în urma cărora lumea ortodoxă s-a împărţit în două, pe de o parte - Bisericile Ortodoxe Greacă, Bulgară, Română şi Patriarhiile Constantinopolului, Alexandriei şi mai târziu a Antiohiei care au acceptat noul calendar, gregorian, şi, pe de altă parte - Bisericile Ortodoxă Rusă, Sârbă şi fracţiuni ale Bisericilor Ortodoxe Greacă, Bulgară şi Română, Sfântul Munte Athos şi Patriarhia Ierusalimului care au păstrat calendarul iulian până astăzi. Cititi mai mult...

 

Minunata lume a biometriei: Batranii atinsi de dementa marcati cu coduri de bare in Japonia

Marcarea oamenilor cu coduri de bare a fost mult timp socotită un aspect al unei societăţi întunecate, totalitare şi distopice, însă în vremurile noastre, în Japonia, a fost introdusă această măsură.

Japonia, care se confruntă cu fenomenul îmbătrânirii populaţiei, a adoptat o nouă măsură prin care să poată ţine sub supraveghere persoanele care se pot rătăci sau care sunt neajutorate, scrie sputniknews.com.

Bătrânii care suferă de demență, de atrofierea funcţiilor cerebrale din cauza vârstei, se pot rătăci și se poate întâmpla să nu fie în stare să-și amintească drumul pe care să se întoarcă acasă. O soluție ar fi ca rudele să lipească pe hainele bătrânilor un bileţel cu adresa sau cu un număr de telefon.

O alta ar fi marcarea îmbrăcăminţii cu un cod de bare pe care poliția să îl poată scana. Însă se ştie că persoanele care suferă de demență pot ieşi din casă fără haine, astfel că s-a propus ca codul de bare să fie marcat undeva pe corp.

O companie din Iruma, oraş aflat la nord de Tokyo, a dezvoltat o soluţie, folosind peceţi inscripţionate cu coduri de bare, care pot fi aplicate pe unghiile de la mâini sau de la picioare.

Măsura constând în folosirea imaginilor cu coduri de bare scanabile ar putea fi inclusă în programele de protecție socială, codurile de bare urmând să fie aplicate în mod gratuit.

Sursa: Sputnik News

11/24 Aprilie - Sf. Ierarh Calinic de la Cernica

Sfîntul Ierarh Calinic de la Cernica s-a născut la 7 octombrie, 1787 în Bucureşti, aproape de biserica Sfîntul Visarion. Din sfîntul botez a primit numele de Constantin.

Părinţii săi se numeau Antonie şi Floarea şi erau foarte evlavioşi. Cel mai mare dintre copiii lor a fost în tinereţe preot de mir; apoi, intrînd în viaţa monahală, s-a călugărit sub numele de Acachie. De asemenea şi mama Sfîntului Calinic, fericita Floarea, după ce şi-a crescut copiii, s-a retras în Mănăstirea Pasărea, primind marele şi îngerescul chip sub numele de schimonahia Filoteia.

Tînărul Constantin, cel mai mic dintre copii, a primit din pruncie o educaţie religioasă aleasă, învăţînd carte în Bucureşti, la şcolile care funcţionau pe acea vreme pe lîngă biserici.

În anul 1807 a intrat în nevoinţa călugărească la Mănăstirea Cernica, sub ascultarea cuviosului stareţ, arhimandritul Timotei. La 12 noiembrie 1808 a fost tuns în schima monahală sub numele de Calinic, iar la 3 decembrie 1808 a fost hirotonit ierodiacon.

Sfîntul Ierarh Calinic de la Cernica, fiind vas ales al Duhului Sfînt, a iubit de mic rugăciunea, tăcerea, cinstea şi milostenia. Încă de cînd era călugăr tînăr în Mănăstirea Cernica, postea foarte mult, îşi împlinea regulat canonul şi pravila cu multă osîrdie, se lupta împotriva somnului şi nu lipsea niciodată de la slujbele bisericii, după mărturia bătrînului Hariton, iar ziua lucra împreună cu părinţii la ascultările cele grele ale mănăstirii.

După plecarea la Sfîntul Munte a duhovnicescului său părinte, ieroschimonahul Pimen, Cuviosul Calinic şi-a pus această aspră rînduială, ca în toată săptămîna să nu mănînce bucate fierte la foc, fără numai pîine cu apă, după apusul soarelui, iar sîmbăta şi Duminica să meargă la trapeză împreună cu părinţii şi să se mîngîie cu înfrînare.

Mărturisesc părinţii care l-au cunoscut pe Sfîntul Calinic că faţa îi era mereu palidă de multa postire şi ochii adînciţi în orbite din pricina multor privegheri şi a atîtor lacrimi. Căci dobîndise de la Dumnezeu darul lacrimilor la sfînta rugăciune.

Manastirea Frasinei - Ctitoria Sf. Ier. Calinic de la Cernica

În anul 1813, murind de ciumă mulţi preoţi călugări din Mănăstirea Cernica, stareţul Timotei stăruia mereu să facă preot pe smeritul ierodiacon Calinic. El însă se lepăda de un dar mare ca acesta, socotindu-se pe sine cu totul nevrednic. Însă, fiind foarte ascultător şi lăsîndu-se în voia lui Dumnezeu, a primit taina sfintei preoţii, săvîrşind cele sfinte în toată viaţa sa cu lacrimi şi cu multă evlavie.

Legatura de blestem lasata de Sf. Ierarh Calinic de la Cernica la Manastirea Frasinei

După primirea darului preoţiei, la 13 februarie, 1813, Sfîntul Calinic a început şi mai mult a se nevoi şi a sluji cu osîrdie tuturor, fiind plin de dumnezeiasca dragoste către toţi, după cuvîntul ce zice: "Dacă vrei să te iubească toţi, iubeşte şi tu pe toţi". De vedea pe cineva scîrbit, împreună cu el se întrista; pe cei bolnavi îi cerceta şi după ale sale puteri îi mîngîia, iar pe săraci mereu îi miluia. Pentru aceasta toţi îl iubeau ca pe un adevărat tată şi părinte duhovnicesc. Apoi era atît de smerit, că pe cît se înălţa cu cinstea şi cu darul de către toţi, cu atît mai mult se smerea către toţi, după cuvîntul Domnului Care zice: Care între voi va vrea să fie întîi, să vă fie vouă slugă (Matei 20, 27).

Cititi mai mult...

Vinerea Luminata - Pomenirea Izvorului Tămădurii al Maicii Domnului

In fiecare an, in prima vineri dupa Pasti, Biserica Ortodoxa sarbatoreste Izvorul Tamaduirii. Este un praznic inchinat Maicii Domnului, menit sa arate rolul Fecioarei Maria in lucrarea mantuirii oamenilor. Numele de Izvorul Tamaduirii aminteste de o serie de minuni savarsite la un izvor aflat in apropierea Constantinopolului.

Potrivit traditiei, Leon cel Mare, cu putin timp inainte de a ajunge imparat, se plimba printr-o padure din apropierea Constantinopolului. Intalneste un batran orb care ii cere sa-i dea apa si sa-l duca in cetate. Leon va cauta in apropiere un izvor, dar nu va gasi.

La un moment dat, a auzit-o pe Maica Domnului spunandu-i: "Nu este nevoie sa te ostenesti, caci apa este aproape! Patrunde, Leone, mai adanc in aceasta padure si luand cu mainile apa tulbure potoleste setea orbului si apoi unge cu ea ochii lui cei intunecati". Leon va face ascultare si astfel, va gasi un izvor din care ii va da orbului sa bea. Ii va spala fata cu aceasta apa, iar orbul va incepe sa vada.

Dupa ce a ajuns imparat, Leon a construit langa acel izvor o biserica. Mai tarziu, imparatul Justinian (527-565), care suferea de o boala grea, s-a vindecat dupa ce a baut apa din acest izvor. Ca semn de multumire a construit o biserica si mai mare. Aceasta biserica a fost distrusa de turci in anul 1453.

De-a lungul timpului, apa acestui izvor a vindecat multe boli si a tamaduit diferite rani si suferinte.

Credinciosii care merg la Istanbul (numele nou al vechii cetati a Constantinopolului), se pot inchina in biserica Izvorului Tamaduirii. Actuala constructie este din secolul al XIX-lea, dar la subsolul acesteia se afla un paraclis din secolul al V-lea unde exista pana astazi izvorul cu apa tamaduitoare din trecut.

 

Save

4 / 17 Aprilie - Pomenirea icoanei facatoare de minuni a Maicii Domnului "Gerontissa", Manastirea Pantocrator, Sf. Munte Athos

In naosul manastirii Pantocratorului din Muntele Athos, In partea de nord-est, se afla Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului „Gherontissa” („A batranului”). Ea este de fapt o copie dupa Icoana Gorgoepikoos a Maicii Domnului din manastirea Pantocratorului – Constantinopol, adusa la Muntele Athos de calugarii Alexios si Ioan, inainte de a incepe zidirea manastirii Pantocratorului la Sfantul Munte, pe la anul 1357.

Rugaciune la icoana Maicii Domnului Gerontissa

De la aducerea ei, Icoana s-a aratat facatoare de minuni. Calugarii au ales un anumit loc pentru zidirea manastirii. Dar de trei ori la rand Icoana s-a mutat singura pe alt loc, unde dorea Maica Domnului sa fie ridicat sfantul lacas. S-a constatat ca locul respectiv, ales de Preasfanta Fecioara, fusese al unei alte manastiri, daramata de pirati in timpul ocupatiei latine a Constantinopolului, In 1204. Atunci Alexios si Ioan au schimbat locul constructiei, iar acolo unde incepusera deja lucrul s-a ridicat totusi o bisericuta In cinstea Sfantului Atanasie cel Mare (la 500 m nord-vest de manastirea Pantocratorului).

In legatura cu Sfanta Icoana sunt consemnate mai multe minuni, in lucrari recente sau mai vechi, dintre care o scriere publicata In limba greaca, la Constantinopol, In 1861. Numele Icoanei provine de la una dintre aceste minuni: un staret recunoscut pentru viata sfanta s-a Imbolnavit grav Inaintea mortii. El a avut o descoperire dumnezeiasca, ce i-a indicat apropierea sfarsitului pamantesc. De aceea, staretul l-a rugat pe ieromonahul care slujea Sfanta Liturghie, sa grabeasca derularea slujbei, ca sa reuseasca si el sa se Impartaseasca la momentul potrivit, cu Trupul si Sangele Domnului.

Ieromonahul acela nu a inteles importanta cererii si nu a luat-o in considerare. A fost nevoie ca Maica Domnului Insasi, din Icoana Gherontisssa, sa glasuiasca spre el si sa-i porunceasca Implinirea cererii batranului. Astfel, chiar Imparateasa Ingerilor a aratat importanta primirii Sfintei Impartasanii, Inaintea mortii, de catre cei care o doresc. De atunci Icoana s-a numit „Gherontissa” – „A batranului” sau „A staretului”.

Manastirea Pantocrator, Sf. Munte Athos

Un alt nume al Icoanei este „Pyrosoteira” („Salvatoarea de foc”). Acest nume, mai rar utilizat, are legatura cu minunea din 1 spre 2 decembrie 1948, cand Icoana a salvat manastirea dintr-un incendiu. De atunci una din datele ei de cinstire este la 2 decembrie.

O alta minune larg raspandita este legata de un pirat saracin. De fapt, Icoana a fost o vreme aruncata intr-o fantana de langa manastire, de saracinii care au pradat Muntele Athos. Unul dintre acestia ar fi dorit ca sa distruga cu totul Icoana, sa o taie in bucati si cu una din fasii sa-si aprinda… pipa. Dumnezeu nu a ingaduit profanarea, iar piratul a orbit in secunda cand a vrut sa-si implineasca gandul. Totusi, el nu s-a pocait, ci a pastrat cu sine secretul icoanei aruncate in fantana. Pe patul mortii, infricosat, si-a adus aminte de icoana si a trimis pe cei apropiati sa o scoata si sa o duca in biserica, sperand ca sa i se usureze chinurile agoniei. Intr-adevar, Icoana a fost scoasa si dusa in procesiune la manastire.

Icoana a fost ferecata in argint, prin donatia unei femei bogate din Constantinopol, careia i s-a indeplinit o rugaciune adresata Maicii Domnului. Ferecatura a fost realizata la Moscova, in 1874, si Icoanei i s-a adaugat un element inedit: un vas de ulei la picioarele Preasfintei Fecioare. Este vorba de un vas care s-a umplut cu ulei la rugaciunile unui staret credincios al manastirii, In vreme de lipsuri.

In aceasta Icoana, Maica Domnului este infatisata in picioare, cu mainile intinse la rugaciune, fara Pruncul Sfant. Ea a stat o vreme in altarul manastirii, dupa care a fost mutata in naos, spre accesul credinciosilor la inchinare.

Save

Pagina 1 din 57

Facebook

Contact

Manastirea Adormirea Maicii Domnului Bucuresti

  • Adresa: Str. Televiziunii, nr. 13, sector 6
  • Email: amdmamd@yahoo.com
  • Telefon: 0784.291.624