Schimbarea calendarului bisericesc

Separarea liturgica si lipsa de unitate datorita inovatiei noului calendar

E-mail Print PDF

Corabia Bisericii OrtodoxeCând Biserica Ortodoxă văzută şi nevăzută cântă: ,,Fecioara astăzi pe Cel mai presus de fiinţă naşte”, ortodocşii de stil nou cântă: ,,Astăzi Hristos a venit la Iordan să Se boteze. Astăzi Ioan s-a atins de creştetul Stăpânului” (la Laude, Şi acum ...). În ziua Botezului Domnului, Sfânta Biserică Ortodoxă a lui Iisus Hristos cântă: ,,Astăzi ne-a sosit nouă tuturor vreme de praznic şi ceata sfinţilor cu noi se adună. Şi îngerii cu oamenii împreună prăznuiesc. (...) Astăzi, adunarea cea sfinţită şi mult vestită a ortodocşilor se bucură. Astăzi, Stăpânul la botez merge” (la Sfinţirea cea mare a apei, rugăciunea a doua).

Textele sfinte depun mărturie în mod categoric pentru slujirea comună a Bisericii Soborniceşti a lui Hristos, văzută şi nevăzută, luptătoare şi biruitoare, pământească şi cerească. Cu toate acestea, în mijlocul unei astfel de prăznuiri soborniceşti, ortodocşii de stil nou se găsesc să cânte troparul: ,,Bucură-te, Egiptule, care ai odrăslit pe fericitul între fericiţi, Macarie”. Cum am sărit de la Iordan în Egipt, de la Botezul Domnului la pomenirea Sfântului Macarie ? Această cacofonie nu poate fi numită Biserică, ci mai degrabă confuzie, un turn Babel. Cum ne putem aştepta ca Domnul să ne dea ,,o inimă” când noi nu cântăm cu ,,o gură” ? Dar pentru a pune problema mai precis, Biserica a practicat această unitate aproape 20 veacuri şi acum noi, cei deştepţi, am venit să o distrugem.

Susţinătorii calendarului papal exclamă cu încăpăţânare: ,,De vreme ce data Paştelui nu a fost schimbată, unitatea ortodocşilor nu a fost distrusă”. Noi le răspundem: ,,Fraţilor, vă rugăm fierbinte, veniţi-vă în fire. De ce – întrebăm noi – unitatea liturgică este păstrată atâta vreme cât sărbătorim Paştele împreună, în timp ce – din punctul vostru de vedere – nu este ruptă când noi prăznuim separat Naşterea, Botezul şi Schimbarea la Faţă a Mântuitorului ? Nu este acelaşi Mântuitor şi Stăpân al tuturor ? Sărbătorim un Hristos la Paşti şi Altul la Naştere ? Cel care a înviat nu este Acelaşi cu Cel ce S-a născut în peşteră şi este culcat în iesle pentru mântuirea noastră?” Aceasta nu este totul. Ortodocşii ,,conservatori” care au acceptat inovaţia calendarului apusean strigă şi ţipă ,,ruşine” acum că patriarhul Athenagora şi alaiul său vor să schimbe data Paştelui. De ce Meletie Metaxakis şi Hrisostom Papadopoulos au putut schimba în mod samavolnic data sărbătorilor cu dată fixă şi patriarhul Athenagora să nu poată schimba Triodul şi Penticostarul pe acelaşi principiu ? Vai, Athenagora este consecvent; cei care sunt inconsecvenţi sunt ortodocşii de stil nou ,,conservatori”.

După cum se ştie, după Duminica Sfintei Cincizecimi, noi sărbătorim Duminica tuturor sfinţilor. În decursul zilelor acestei săptămâni nu sunt îngăduite nici postul, nici metaniile pentru bucuria Bisericii la pogorârea Sfântului Duh. Dat fiind că vreme de o săptămână întreagă – Săptămâna Luminată – prăznuim Învierea din morţi a Mântuitorului, Sfânta Biserică a rânduit să sărbătorim Cincizecimea tot vreme de o săptămână întreagă, propovăduind astfel tuturor că Sfântul Duh este de o cinste cu celelalte Persoane ale Sfintei Treimi.

După cum se ştie de asemenea, potrivit Sfântului Gheorghe de Pisidia: ,,Prea cinstita zi a prăznuirii Învierii cea de viaţă dătătoare a Domnului nostru Iisus Hristos, adevăratul Dumnezeu, variază între 22 martie şi 25 aprilie. Nu se sărbătoreşte nici pe 21 martie, nici înainte de această dată, nici pe 26 aprilie, nici după această dată”. După cum cade data prăznuirii sale, Paştele este numit ,,timpuriu” sau ,,târziu”. Dacă Paştele este ,,timpuriu”, data Duminicii tuturor sfinţilor este depărtată de cea a praznicului Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (29 iunie). Dacă, pe de altă parte, Paştele este ,,târziu”, Duminica tuturor sfinţilor este mai apropiată de praznicul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Perioada dintre Duminica tuturor sfinţilor şi praznicul Sfinţilor Apostoli este perioada postului Sfinţilor Apostoli.

Acum, dacă Paştele cade pe 25 aprilie, Duminica tuturor sfinţilor cade pe 20 iunie; în consecinţă, postul Sfinţilor Apostoli durează 8 zile (acesta va fi cazul, de exemplu, pentru Paştele anului 1983). Dar dacă, pe de altă parte, Paştele cade pe 22 martie, Duminica tuturor sfinţilor cade pe 17 mai şi durata postului Sfinţilor Apostoli este de 42 zile. Prin urmare, acest post variază între 8 şi 42 zile în lungime. În 1725, Patriarhul Ieremia al III-lea al Constantinopolului a fost detronat pentru că a vrut să stabilizeze durata acestui post la 12 zile. În 1783, Patriarhul Calinic al Constantinopolului a îndurat acelaşi lucru pentru că a dorit să stabilizeze această perioadă la 7 zile.

Dar ce se întâmplă cu ortodocşii de stil nou ? Când Paştele cade pe 25 aprilie, calendarul lor arată 8 mai (deja Tradiţia este încălcată, dar să continuăm). Prin urmare, Duminica tuturor sfinţilor cade pe 3 iulie, adică la 4 zile după praznicul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, care, în schimb, cade în miercurea Cincizecimii ! Drept rezultat, postul Sfinţilor Apostoli este desfiinţat. Însă, deoarece acest post este o tradiţie foarte veche a Bisericii, în anul 1929 – pentru a da un exemplu de confuzie care decurge de aici – ortodocşii de stil nou au inventat un post ... în timpul săptămânii Cincizecimii (când nu este îngăduit defel postul, din acelaşi motiv pentru care nu este îngăduit în timpul săptămânii de după Paşti) ! După cum observă în mod corect părintele Eugene Tombros, arhipreot: ,,Sărbătorirea simultană, uniformă şi unificată a praznicelor de către creştini a fost distrusă”. În realitate, canonul 56 al celui de-al VI-lea Sinod Ecumenic hotărăşte: ,,Deci s-a socotit şi aceasta, ca Biserica lui Dumnezeu cea întru toată lumea, o orânduială urmând, postul să-l săvârşească”.

Ortodocşii de stil nou au adoptat şi alte rânduieli. În momentul în care Biserica Sobornicească a lui Hristos se află în mijlocul postului Naşterii Mântuitorului nostru, ei sărbătoresc deja praznicul însuşi. Astfel, unii postesc şi fac roade de pocăinţă, în timp ce alţii sărbătoresc şi se veselesc. De aceea, ne întrebăm dacă dumnezeiescul apostol ar fi de acord cu aceasta când el ne porunceşte să fiţi întemeiaţi într-un gând şi într-o înţelegere (I Corinteni 1, 10). Dar de ce ar trebui să recurgem la Sfânta Scriptură când bunul simţ este suficient pentru a ne furniza un răspuns potrivit cu această stare de lucruri: este rezonabil şi normal ca atunci când Biserica este în mijlocul postului şi pregătirii pentru praznic, ortodocşii de stil nou să se lepede de viaţa şi ritmul Bisericii pentru a sărbători împreună cu luteranii şi calvinii ?

Când S-a pogorât Sfântul Duh asupra apostolilor ? Când erau toţi apostolii împreună adunaţi la un loc (Faptele Apostolilor 2, 1). Nu spune ,,jumătate din apostoli au sosit astăzi şi cealaltă jumătate peste 13 zile” ! Vedem de asemenea în Vechiul Testament ce spune Dumnezeu despre sărbătorile poruncite: Veţi ţine sărbătoare Domnului întru toate neamurile voastre (Ieşirea 12, 14). Toate neamurile şi nu fiecare om când sau după cum îi place. Era calendarul evreilor mai exact din punct de vedere ştiinţific decât aşa-numitul calendar ,,iulian” ?

sursa: Pr. Vasilie Sakkas, "Chestiunea calendarului" via www.catacombeleortodoxiei.ro

Facebook

Contact

Manastirea Adormirea Maicii Domnului Bucuresti

  • Adresa: Str. Televiziunii, nr. 13, sector 6
  • Email: amdmamd@yahoo.com
  • Telefon: 0784.291.624