Germania se revolta: Comunicatiile telefonice si internetul urmarite de un serviciu secret american

E-mail Print PDF

Mii de germani au ieşit în stradă, sâmbătă, pentru a protesta împotriva modului în care SUA spionează viaţa privată. S-ar putea, însă, ca americanii să fi primit acest drept chiar de la liderii Germaniei.

Treizeci de oraşe din Germania s-au alăturat protestului global împotriva supravegherii conexiunilor telefonice şi de internet, acţiunea derulându-se sub motto-ul "Stop Watching Us" ("Încetaţi să ne mai supravegheaţi"). Mii de persoane au dorit, sâmbătă, să îşi exprime indignarea faţă de practicile serviciilor secrete americane NSA, dezvăluite de Edward Snowden.

Supravegherea cetăţenilor este ca radioactivitatea: nu o poţi vedea, auzi sau simţi, dar ea e acolo, în viaţa ta, comentează Jan-Martin Zimmermann, unul dintre organizatorii protestului desfăşurat la Frankfurt. "Metoda aceasta pauşală de a recolta informaţii şi date private zdruncină principiile fundamentale ale democraţiei promovate de americani - libertatea şi sfera privată", se arată în petiţia deschisă de organizatorii mişcării "Stop Watching Us" (firme şi organizaţii de apărarea drepturilor civile).

Jumătate de milion de semnături a strâns până în prezent petiţia. Şi nici măcar nu este singura formă civilă de a atrage atenţia asupra nocivităţii spionajului fără discernământ. Doar că protestele online singure nu pot schimba prea multe. E motivul pentru care primii dintre revoltaţi şi-au luat inima în dinţi şi au ieşit, sâmbăta trecută, în stradă. "Există o singură lume - online-ul şi offline-ul trăiesc împreună şi peste tot trebuie să existe aceleaşi drepturi fundamentale", consideră Zimmermann.

 

Doar ca este mai greu să le faci tuturor celor din jur clar că statul contemporan "dispune de infrastructura necesară pentru a ne îngrădi pe toţi şi a ne supraveghea pe fiecare; ceea ce", adaugă Zimmermann, "nu trebuie să fie cazul într-o democraţie". Celor ce încă nu simt că viaţa în lumea virtuală este o continuare a celei reale, protestatarii de la Frankfurt le aduc aminte că aşa cum există o lege a secretului corespondenţei poştale trebuie păstrată şi confidenţialitatea corespondenţei electronice.

 

Dar nu numai serviciile secrete ameninţă libertatea lumii online. Paginile de Facebook ale organizaţiei "Stop Watching Us" au fost inaccesibile cam 24 de ore înaintea zilei protestelor de sâmbătă. După intervenţii repetate, organizatorii mitingurilor de sâmbătă au primit, de la Facebook, o explicaţie - defecţiune tehnică - pe care Jan-Martin Zimmermann nu pune mare preţ. Dimpotrivă: "este îngrijorător cât de mult am ajuns să depuindem de companii cum sunt Facebook, Google sau Microsoft".

Activiştii acţiunii "Stop Watching Us" cer intervenţia Parlamentului European, căci, susţin aceştia, competenţele legislative trebuie armonizate la nivelul întregii Uniuni. "Numai în legislaţia germană ar trebui ca 80% din normele existente să fie modificate şi aduse la standardele comunitare", conchide Zimmermann.

Cât de suverană e de fapt Germania?

De altfel, Frankfurter Allgemeine Zeitung a pornit pe firul legislaţiei în vigoare şi, răsfoind cartea "Serviciul", scrisă de Reinhard Gehlen (fostă eminenţă cenuşie a spionajului nazist, recrutat, după război, de către americani pentru a spiona împotriva URSS), a descoperit că suveranitatea Republicii Federale are destule portiţe lăsate de câştigătorii celui de-al doilea Război Mondial pentru a controla, pe termen lung, scena politică (şi nu doar) germană. Există, conform ziarului citat, acorduri secrete în baza cărora puterea postbelică germană ar fi acordat deplină libertate de mişcare trupelor americane staţionate pe teritoriul federal.

Konrad Adenauer, cancelarul care a preluat conducerea Guvernului de la Bonn, imediat după încheierea războiului, ar fi purtat corespondenţă cu aliaţii occidentali cărora le-ar fi permis spaţiu nelimitat de manevră în materie de supraveghere a comunicaţiilor. În 1968, americanii au primit garanţii că anumite detalii din corespondenţa purtată de Konrad Adenauer, referitoare la chestiuni de securitate, vor rămâne în vigoare şi după ce Germania Federală îşi va fi recăpătat suveranitatea completă. Dacă purtătorul de cuvânt al Cancelariei federale, Stephen Seibert, preferă să spună că nu deţine informaţii asupra modului exact în care operează aliaţii Germaniei pe prorpiul lor teritoriu cu date culese în Germania, reprezentanţii opoziţiei au fost mai tranşanţi şi au cerut încetarea acordurilor anterioare cu Statele Unite şi renegocierea, de pe poziţii de egalitate. "Este normal ca SUA să dorească să şi apere militarii din Germania dar asta nu înseamnă că-şi pot permite să spioneze pe toată lumea", a comentat Thomas Oppermann, şeful comisiei parlamentare de control a serviciilor secrete, singura instanţă în faţa căreia se discută misiunile spionajului şi contraspionajului german - dar numai în dosul uşilor închise.

Întreaga poveste lasă deschisă chestiunea suveranităţii Germaniei - este ea, cu adevărat, integrală, cum susţin politicienii puterii de la Berlin (indiferent ce culoare ar avea aceasta), sau îşi exercită Statele Unite pe mai departe dreptul de supracontrol? În orice caz, dacă lucrurile stau aşa cum scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung, e de la sine înţeles cum de s-au putut derula operaţiunile din cadrul programului PRISM, dat în vileag recent de Edward Snowden.

sursa: Deutsche Welle

Cititi si:
Telefonul celular, spionul din buzunar: un smartphone urmăreşte utilizatorul în mai multe moduri

Facebook

Contact

Manastirea Adormirea Maicii Domnului Bucuresti

  • Adresa: Str. Televiziunii, nr. 13, sector 6
  • Email: amdmamd@yahoo.com
  • Telefon: 0784.291.624